Comisia Europeană a început să investigheze contractele “băieţilor deştepţi” cu Hidroelectrica

CE a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale, informează Mediafax.

"Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (…) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date", se arată într-un comunicat al CE.

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei.

Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.

Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

"Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atât de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piaţa internă", a declarat în comunicat vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia.

La sfârşitul anului trecut Hidroelectrica a început, la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), să renegocieze aceste contracte. Compania a cerut beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor, în caz contrar urmând să reziliere acordurile.

Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfârşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămână, că negocierile sunt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul "undeva după Paşte".

Chiar dacă unele dintre aceste contracte au fost încheiate înainte de aderarea României la UE, în 2007, CE are competenţa de a investiga preţurile la care vinde Hidroelectrica, se spune în comunicat.

CE arată că acordurile dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie, unele contracte datând din 2004, precum şi contractele între Hidroelectrica şi doi producători industriali au fost încheiate la preţuri care "par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă".

Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care par a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă.

În comunicatul CE sunt menţionate contractele semnate de Hidroelectrica cu producătorul de aluminiu Alro Slatina şi cu combinatul siderugic ArcelorMittal Galaţi.

Alro are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru achiziţia a 3 TWh de energie electrică anual (aproximativ 5% din consumul naţional – n.r.) la un preţ "foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica". Acest preţ este indexat anual, pe baza cotaţiei internaţionale a aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME).

Hidroelectrica a încheiat în 2009 şi 2010 două contracte cu ArcelorMittal Galaţi. Ambele acorduri au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM, însă CE consideră că preţurile "par să se situeze sub nivelul pieţei".

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.

În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.

"Aşadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aceste contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenţii au trebuit să plătească preţurile practicate pe piaţă", precizează CE.

Almunia declara luna octombrie 2011, la Bucureşti, că la nivelul CE se analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.

Surse apropiate disucţiilor au declarat săptămâna trecută pentru Mediafax că Hidroelctrica va rezilia cele mai multe dintre contractele directe de vânzare a energiei încheiate cu mai mulţi traderi şi furnizori de energie, decizia urmând să fie anunţată în această săptămă.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, şi acoperă aproximativ 30% din consumul de energie la nivel naţional.

Compania a notificat recent partenerii din contractele bilaterale că la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră, activată la sfârşitul lunii septembrie 2011 din cauza secetei, şi va putea livra electricitatea "după programul normal".

Situaţia contractelor bilaterale încheiate de Hidroelctrica a fost deseori criticată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, pentru preţurile mici la care vinde energia către "băieţii deştepţi".

Sursa

Centrul Român al Energiei de la Bruxelles, condus de Stelian Gal, va fi inaugurat miercuri

Reprezentanţa Permanentă a României la Bruxelles va inaugura miercuri Centrul Român al Energiei, organizaţie care va promova interesele României în domeniul energetic la nivelul Comisiei Europene şi care va fi condusă de Stelian Gal, fost director general al Transelectrica.

Centrul Român al Energiei (CRE) va reprezenta interesele instituţiilor din sectorul energetic românesc de stat şi privat în domeniul energiei electrice, al gazelor, ape petrolului, al apei şi al cărbunelui.

Preşedintele organizaţiei va fi Stelian Gal, care a deţinut funcţia de director general al Transelectrica până în urmă cu un an.

Potrivit unui comunicat semnat de CRE şi Reprezentanţa Permanentă a României la UE, Centrul va fi finanţat de organizaţiile membre şi activează pentru a asigura pentru acestea condiţiile cele mai libere şi favorabile pentru competiţie şi progres, cu scopul asigurării dezvoltării, a creşterii economice şi a bunăstării în România.

CRE va facilita dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor dintre reprezentanţii sectorului energetic românesc şi instituţiile europene de la Bruxelles.

CRE şi-a început activitatea în septembrie 2011, după înregistrarea ca persoană juridică la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

"Centrul Român al Energiei desfăşoara activitatea strategică cu scopul de a influenţa politica energetică europeană, în vederea susţinerii şi promovării investiţiilor în sistemul energetic naţional integrat la nivel regional şi european. În această etapă, activitatea CRE este concentrată în domeniul energiei electrice, urmând ca în etapele viitoare sfera de activitate să se extindă", se mai arată în comunicat.

"Obiectivul general al CRE îl reprezintă: intensificarea activităţilor de lobby pe lângă instituţiile europene în Bruxelles, pentru beneficiul şi în interesul instituţiilor sectorului energetic românesc, inclusiv al membrilor CRE; reprezentarea interesului acestora în relaţia cu instituţiile europene, cu alte organizaţii internaţionale reprezentative şi asociaţii în domeniul energiei active în Bruxelles; promovarea participării instituţiilor, societăţilor energetice româneşti de stat şi private în procesul de decizie al instituţiilor europene, precum şi participarea lor în parteneriate europene, în cadrul programelor de finanţare ale instituţiilor europene", mai spune comunicatul.

Membrii CRE sunt principalele societăţi de stat: Electrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Termoelectrica, Transelectrica, OPCOM, precum şi companii private: Emon Electric, Energobit, Eximprod, IMA Parners, Retrasib, Monsson Invest, Tractebel, Bursa Română de Mărfuri.

Sursa:

Hidroelectrica a notificat că din 1 mai are din nou energie ieftină

Hidroelectrica a notificat partenerii din contracte că la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră, activată la sfârşitul lunii septembrie 2011 din cauza secetei, şi va putea livra electricitatea "după programul normal".

"Condiţiile hidrologice s-au îmbunătăţit în ultima perioadă atât pe Dunare, cât şi pe răurile interioare, iar prognoza debitelor medii lunare şi sezoniere în regim natural (…) este uşor favorabilă pentru luna mai 2012, astfel încât conducerea companiei Hidroelectrica consideră că sunt îndeplinite premisele necesare pentru încetarea situaţiei de forţă majoră începând cu mai 2012", se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al companiei.

Compania a activat această clauză întrucât nu mai avea destulă apă pentru a produce energie în hidrocentrale, astfel încât a redus livrările de energie către toţi partenerii contractuali.

"Având în vedere că şi gradul de umplere a lacurilor de acumulare a înregistrat un trend crescător, Hidroelectrica a notificat partenerii de contracte în legătură cu încetarea aplicării clauzei de forţă majoră începand cu 1 mai. În aceste condiţii, livrările de energie ale Hidroelectrica se vor desfăşura după programul normal", se mai arată în comunicat.

Prin sintagma "băieţi deştepţi" sunt vizate companiile care au contracte directe de achiziţie a energiei de la Hidroelectrica, la preţuri mici.

Hidroelectrica livrează 70% din energia pe care o produce către "băieţii deştepţi", ale căror contracte expiră în intervalul 2014-2018.

Guvernul a început la sfârşitul anului trecut renegocierea acestor acorduri, la cererea Fondului Monetar Internaţional. Pretenţiile statului sunt creşterea preţurilor la care vinde Hidroelectrica, reducerea duratei contractelor şi scăderea cantităţilor pentru fiecare acord în parte.

Potrivit celor mai recente informaţii, rezultatul renegocierii contractelor ar urma să fie anunţat în câteva zile.

Compania a fost deseori criticată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, pentru încheierea acestor acorduri, pentru preţurile mici la care vinde energia către "băieţii deştepţi".

Sursa