Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011

Rata de crestere a industriei fotovoltaice a crescut in mod semnificativ in 2011, cu 21,9 gigawati (GW) de electricitate solara conectata in Europa, fata de 13,4 GW in 2010, conform raportului Asociatiei Europene a Industriei Fotovoltaice (EPIA). Aceste performante ar putea totusi sa se erodeze, in conditiile in care sectorul se confrunta cu o incetinire economica generalizata, cu o concurenta mondiala importanta, cu unele reglementari imprevizibile si cu o reticenta a bancilor de a acorda imprumuturi intreprinderilor. Pietele europene pe care industria fotovoltaica s-a dezvoltat mult in ultimii ani au atins, cel putin pentru moment, un nivel care va fi greu de pastrat pe parcursul urmatorilor doi ani, indica raportul EPIA.

Energia solara nu acopera deocamdata decat 2% din cererea de electricitate din Uniunea Europeana, iar in perioadele de varf procentul abia depaseste 4%. “Industria fotovoltaica trece printr-o perioada de incertitudine pe termen scurt, dar pe termen mediu si lung, perspectivele unei cresteri solide sunt bune”, a declarat presedintele EPIA, Winfried Hoffmann.
In Germania, productia de celule solare sufera un nou soc
Industria energiei solare se afla la un punct de cotitura in Germania, dupa falimentul Q-Cells, nota recent saptamanalul “Der Spiegel”. Q-Cells era odinioara cel mai mare producator de celule solare din lume. Anul trecut, insa, concernul a suferit pierderi in valoare de 846 milioane de euro. Pentru industria solara germana, insolventa Q-Cells reprezinta un nou soc. Este deja cel de-al patrulea faliment major care dezvaluie criza din domeniu, dupa ce companiile Solon si Solar Millennium au falimentat in 2011, iar compania Scheuten Solar a intrat in insolventa in luna martie a.c.
Situatia arata cum sunt sufocate concernele germane de energie solara de catre concurentii lor asiatici, in ciuda subventiilor in valoare de miliarde, tocmai acum cand curentul rezultat din energia solara devine incet-incet competitiv.
Subventiile de stat pentru energie solara au fost un mijloc politic foarte eficient pentru a avansa noua eco-tehnologie, dar ele pierd rapid in insemnatate pe o piata care se maturizeaza rapid. Mai mult, de la 1 aprilie, guvernul german a redus semnificativ subventiile pentru energie solara. Intr-un fel, tocmai boom-ul declansat de subventiile din anii trecuti le este acum fatal firmelor cu activitati legate de energia solara, pentru ca cererea mare a alimentat productia industriala de masa a celulelor, mai ales in China.
Cresterea productiei chineze va genera noi scaderi de pret
Doar in 2011 preturile modulelor solare au scazut cu 30 – 40%, mult mai repede decat au putut germanii sa amortizeze costurile de productie. Si in anul curent sunt asteptate noi scaderi masive de pret.
In acelasi timp, avansul asiatic fata de europeni creste. Celulele solare sunt un produs tehnologic relativ usor de realizat si de copiat. E drept ca productia este realizata in primul rand cu ajutorul masinilor, dar intr-o tara precum China totul este mai putin costisitor. In plus, industria solara este considerata o mare prioritate, iar guvernul ii alimenteaza pe producatori cu credite foarte avantajoase.
In 2008, productia chineza de celule solare reprezenta doar 33% din cea mondiala, dar de anul trecut ea reprezinta 57% din aceasta.
Concurenta neloiala, dumping sau activitate benefica?

Incapabili sa faca fata, unii producatori occidentali ii acuza pe asiatici de “concurenta neloiala”. Ei le reproseaza mai ales accesul preferential la credite acordate de banci detinute majoritar de stat, dar si alte facilitati oferite de autoritatile locale, cum ar fi punerea la dispozitie a unor terenuri vandute la preturi derizorii.
UE intentioneaza sa declanseze o actiune in justitie contra Chinei, care a acordat 30 de miliarde de dolari (circa 23 de miliarde de euro) imprumuturi industriei sale solare, desi aceasta initiativa este controversata. La inceputul anului trecut, compania germana Solarworld AG a anuntat ca intenteaza un proces anti-dumping contra unor intreprinderi chineze care opereaza in SUA, solicitand daune de circa 1 miliard de dolari (800 milioane de euro).
Cu toate acestea, in opinia unora, rolul cheie al Chinei in scaderea pretului electricitatii solare va fi benefic pentru sectorul fotovoltaic pe termen lung. “Fara concurenta mondiala si fara panourile solare chinezesti ieftine, nu am fi atat de aproape de a atinge momentul critic in care energiile regenerabile devin mai competitive decat carburantii fosili”, a declarat pentru EurActiv Bruxelles secretarul general al EPIA, Reinhold Buttgereit.
China este lider in productia panourilor solare fotovoltaice
Acuzata de spargerea preturilor intr-un context de supraproductie mondiala, China a devenit in cativa ani campioana acestei piete. “Chinezii au facut un pariu si l-au castigat”, observa Paolo Frankl, responsabil al diviziei Energii Regenerabile, din cadrul Agentiei Internationale pentru Energie (IEA). Inexistenta pe piata fotovoltaicului acum cinci ani, ea a stiut sa profite de masurile adoptate de tarile occidentale pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice si, gratie miliardelor de dolari investiti, a devenit in 2007 principalul producator mondial de module solare. Astazi, majoritatea panourilor solare din Europa sunt de origine chineza, iar cinci dintre primii zece fabricanti de panouri solare din lume sunt chinezi.
China a produs in 2010 mai mult de jumatate din panorile solare comercializate la nivel mondial, conform unui studiu realizat de Photon International. Fabricate la scara mare si cu costuri scazute, “modulele chinezesti au preturi mai mici decat ale concurentilor, pentru un nivel de calitate acceptabil”, explica Paolo Frankl. Dar inundand piata cu produse la preturi “imbatabile”, chinezii au contribuit la cresterea nejustificata a ofertei, care a ajuns sa fie de doua ori mai mare decat cererea. Supraproductia este evidenta: In raport cu o piata estimata de EPIA la 27,7 GW, in 2011, productia a fost de peste 58 GW.

Europa are cele mai mari capacitati solare instalate
Anul trecut, Italia a fost piata solara cea mai importanta din Europa, cu 9,3 GW de electricitate conectata, in vreme ce doar alte cinci tari au instalat peste 1 GW de capacitate fotovoltaica suplimentar: Germania (7,5 GW), China (2,2 GW), Statele Unite (2,2 GW), Franta (1,7 GW) si Japonia (1,1 GW).
La inceputul acestui an, Germania si Italia reprezentau impreuna peste 50% din capacitatile fotovoltaice instalate in lume. Alte patru tari non-europene figureaza in topul capacitatilor fotovoltaice instalate: Japonia, SUA, China si Australia. Restul lumii, cu 7,5 GW capacitati fotovoltaice instalate, reprezinta doar 11% din capacitatea totala la nivel mondial.

Sursa

Preţul mediu al energiei electrice a crescut cu 29,84%

Preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pentru astăzi, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a fost 232,09 lei/MWh (echivalentul a 53,00 euro/MWh). Astfel, a fost înregistrată o creştere cu 29,84% faţă de preţul mediu aferent zilei de ieri (178,74 lei/MWh).

Volumul total al energiei tranzacţionate pentru astăzi a fost de 24.037,410 MWh, în scădere cu 12,22% faţă de cel înregistrat ieri. Valoarea totală a energiei tranzacţionate pentru 26 aprilie a fost de 5.501.774,16 lei (1.256.370,98 euro), în creştere cu 11,69% faţă de cea din ziua precedentă.

Cota tranzacţiilor PZU din consumul net prognozat este de 16,61%. Un număr de 82 de operatori a participat activ la această piaţă. Volumul mediu tranzacţionat a fost de 1.001,559 MWh/h, în scădere cu 12,22% faţă de cel înregistrat ieri.

Sursa

“Rabla” se opreşte după epuizarea cotei alocate în 2012, iar “Casa Verde” se amână

Sesiunea din acest an a Programului “Rabla” se va opri după atingerea sumei alocate, respectiv 114 milioane lei, în timp ce pentru “Casa Verde” nu va mai fi organizată etapă de depunere proiecte din cauza constrângerilor bugetare de la Fondul de Mediu, a declarat, miercuri, 25 aprilie,într-o conferinţă de presă, Attila Korodi, ministrul Mediului şi Pădurilor.

“Avem o problemă majoră: anul acesta, Fondul de Mediu are la dispoziţie puţin mai mult de o treime decât a avut la dispoziţie anul trecut. Din această cauză, suntem nevoiţi ca programul /Rabla – n.r./, care a fost început anul acesta, să se termine la cota alocată până acum pentru că nu mai avem resurse financiare.

Mai trebuie să plătim programul “Casa Verde”, care a fost lansat anul trecut. Anul acesta, sincer, din cauza faptului că avem 1.000 de milioane de lei blocate, nu putem lansa o nouă strigare pentru proiecte pe “Casa Verde” pentru că, mai întâi, trebuie să plătim celelalte şi spaţiul bugetar nu ne permite iniţierea unor noi proiecte.

Probabil pentru anul viitor, şi sincer vă spun, voi pregăti un buget serios pentru ca viitorul ministru să poată să lanseze proiectele în continuare. Anul aceste, Fondul de Mediu înseamnă pentru mine o gospodărire cât mai minuţioasă a resurselor pe care le avem“, a afirmat Korodi.

Acesta a adăugat că, momentan, bugetul Fondului pentru Mediu este de 800 milioane de lei din care 200 milioane lei reprezintă alocarea Ministerului Mediului din resurse proprii. “O parte din bugetul Fondului de Mediu a fost inclus în bugetul naţional, dar asta nu înseamnă că banul se cheltuie pe altceva, ci este blocat din punct de vedere legislativ, la ora actuală.

Legea bugetului de stat are un articol care blochează 1.000 de milioane de lei şi sperăm ca la rectificare să avem un dialog pentru a debloca această sumă. Banii nu vor dispărea, dar la ora actuală ministerul nu are aceşti bani să lucreze cu ei. În prezent, bugetul Fondului pentru Mediu şi la care ne raportăm este undeva la 600 milioane de lei.

Ministerul Mediului va disponibiliza din resurse proprii 200 milioane lei ca să poată să folosească Fondul de Mediu pe spaţiu bugetar mai mare cu plus 200 milioane de lei. Mai rămâne un spaţiu de 800 milioane de lei de care nu ne vom putea folosi”, a apreciat ministrului Mediului.

În ceea ce priveşte o eventuală modificare a taxei auto, în sensul majorării acesteia în vederea acumulării de venituri mai mari la bugetul Fondului pentru Mediu, Attila Korodi a spus că a solicitat Administraţiei Fondului pentru Mediu scenarii pe care le va analiza împreună cu echipa sa.

La data de 5 aprilie 2012, a fost lansată oficial o nouă sesiune a programului “Rabla” destinat persoanelor fizice, pentru care a fost stabilit un buget de 114 milioane lei, echivalentul casării a 30.000 de autovehicule mai vechi de zece ani.

Pentru casarea unui număr de 120.000 de autovehicule mai vechi de zece ani, s-a alocat, în 2011, suma de 456 milioane lei, în două etape.

Sursa