Preţul mediu al energiei electrice a crescut cu 29,84%


Preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pentru astăzi, pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, a fost 232,09 lei/MWh (echivalentul a 53,00 euro/MWh). Astfel, a fost înregistrată o creştere cu 29,84% faţă de preţul mediu aferent zilei de ieri (178,74 lei/MWh).

Volumul total al energiei tranzacţionate pentru astăzi a fost de 24.037,410 MWh, în scădere cu 12,22% faţă de cel înregistrat ieri. Valoarea totală a energiei tranzacţionate pentru 26 aprilie a fost de 5.501.774,16 lei (1.256.370,98 euro), în creştere cu 11,69% faţă de cea din ziua precedentă.

Cota tranzacţiilor PZU din consumul net prognozat este de 16,61%. Un număr de 82 de operatori a participat activ la această piaţă. Volumul mediu tranzacţionat a fost de 1.001,559 MWh/h, în scădere cu 12,22% faţă de cel înregistrat ieri.

Sursa

“Rabla” se opreşte după epuizarea cotei alocate în 2012, iar “Casa Verde” se amână


Sesiunea din acest an a Programului “Rabla” se va opri după atingerea sumei alocate, respectiv 114 milioane lei, în timp ce pentru “Casa Verde” nu va mai fi organizată etapă de depunere proiecte din cauza constrângerilor bugetare de la Fondul de Mediu, a declarat, miercuri, 25 aprilie,într-o conferinţă de presă, Attila Korodi, ministrul Mediului şi Pădurilor.

“Avem o problemă majoră: anul acesta, Fondul de Mediu are la dispoziţie puţin mai mult de o treime decât a avut la dispoziţie anul trecut. Din această cauză, suntem nevoiţi ca programul /Rabla – n.r./, care a fost început anul acesta, să se termine la cota alocată până acum pentru că nu mai avem resurse financiare.

Mai trebuie să plătim programul “Casa Verde”, care a fost lansat anul trecut. Anul acesta, sincer, din cauza faptului că avem 1.000 de milioane de lei blocate, nu putem lansa o nouă strigare pentru proiecte pe “Casa Verde” pentru că, mai întâi, trebuie să plătim celelalte şi spaţiul bugetar nu ne permite iniţierea unor noi proiecte.

Probabil pentru anul viitor, şi sincer vă spun, voi pregăti un buget serios pentru ca viitorul ministru să poată să lanseze proiectele în continuare. Anul aceste, Fondul de Mediu înseamnă pentru mine o gospodărire cât mai minuţioasă a resurselor pe care le avem“, a afirmat Korodi.

Acesta a adăugat că, momentan, bugetul Fondului pentru Mediu este de 800 milioane de lei din care 200 milioane lei reprezintă alocarea Ministerului Mediului din resurse proprii. “O parte din bugetul Fondului de Mediu a fost inclus în bugetul naţional, dar asta nu înseamnă că banul se cheltuie pe altceva, ci este blocat din punct de vedere legislativ, la ora actuală.

Legea bugetului de stat are un articol care blochează 1.000 de milioane de lei şi sperăm ca la rectificare să avem un dialog pentru a debloca această sumă. Banii nu vor dispărea, dar la ora actuală ministerul nu are aceşti bani să lucreze cu ei. În prezent, bugetul Fondului pentru Mediu şi la care ne raportăm este undeva la 600 milioane de lei.

Ministerul Mediului va disponibiliza din resurse proprii 200 milioane lei ca să poată să folosească Fondul de Mediu pe spaţiu bugetar mai mare cu plus 200 milioane de lei. Mai rămâne un spaţiu de 800 milioane de lei de care nu ne vom putea folosi”, a apreciat ministrului Mediului.

În ceea ce priveşte o eventuală modificare a taxei auto, în sensul majorării acesteia în vederea acumulării de venituri mai mari la bugetul Fondului pentru Mediu, Attila Korodi a spus că a solicitat Administraţiei Fondului pentru Mediu scenarii pe care le va analiza împreună cu echipa sa.

La data de 5 aprilie 2012, a fost lansată oficial o nouă sesiune a programului “Rabla” destinat persoanelor fizice, pentru care a fost stabilit un buget de 114 milioane lei, echivalentul casării a 30.000 de autovehicule mai vechi de zece ani.

Pentru casarea unui număr de 120.000 de autovehicule mai vechi de zece ani, s-a alocat, în 2011, suma de 456 milioane lei, în două etape.

Sursa

Comisia Europeană a început să investigheze contractele “băieţilor deştepţi” cu Hidroelectrica


CE a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica a încălcat normele comunitare privind ajutorul de stat, executivul UE arătând că sunt indicii că statul a influenţat compania să încheie contracte de vânzare şi cumpărare a energiei la preţuri preferenţiale, informează Mediafax.

"Comisia Europeană a iniţiat cinci investigaţii aprofundate distincte pentru a evalua dacă Hidroelectrica, producătorul român de hidroenergie controlat de stat, a achiziţionat sau a vândut energie electrică la tarife preferenţiale mai multor comercianţi de energie electrică, clienţi industriali şi producători de energie, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de funcţionare, prin creşterea veniturilor acestora sau printr-o combinaţie a celor două elemente, astfel încălcând normele UE în materie de ajutoare de stat. (…) Există indicii potrivit cărora statul ar fi influenţat deciziile de a încheia aceste contracte în condiţiile date", se arată într-un comunicat al CE.


x0.gif?sdtrnd=0.16526958949506976&&snocache=1335366445789_56882136942661976&spgid=18010231025884748&sck=y&sfver=11&f1pgad=4&__x1ts=9fb05a50&sww=1280&swh=607&sifr=0&pub=62&site=3224&section=135&zone=2533&size=0x0&xcrid=0&xgeo=RO%7C10%7C0%7CBucharest%7C%7C0%7C&x1guid=989132401162197706

Contractele bilaterale de vânzare a energiei au fost încheiate de Hidroelectrica între 2001 şi 2003, şi expiră în 2014, 2015 sau 2018. Compania vinde aproximativ 70% din energie pe care o produce prin aceste acorduri bilaterale, la preţuri sub media pieţei.

Hidroelectrica are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei către companiile Alro Slatina, Elsid Titu, Electro­carbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România.

Anul trecut, companiile Salrom, CNH şi CLMB Patinoar Braşov au acceptat rezilierea acordurilor, iar Luxten a renunţat la contractul cu Hidroelectrica.

Comisia doreşte să stabilească dacă Hidroelectrica a subvenţionat în mod indirect clienţii vânzând acestora energie electrică la preţuri sub nivelul pieţei sau achiziţionând de la aceştia la preţuri peste nivelul pieţei.

"Subvenţiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de funcţionare ale întreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurenţei tot atât de semnificativ ca şi cel provocat de subvenţiile directe. Trebuie să verificăm dacă tarifele preferenţiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clienţii care au beneficiat de acestea în comparaţie cu concurenţii lor de pe piaţa internă", a declarat în comunicat vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia.

La sfârşitul anului trecut Hidroelectrica a început, la cererea Fondului Monetar Internaţional (FMI), să renegocieze aceste contracte. Compania a cerut beneficiarilor să accepte creşterea preţurilor de livrare, scăderea cantiăţilor furnizate şi reducerea perioadei de derulare a acordurilor, în caz contrar urmând să reziliere acordurile.

Termenul iniţial pentru finalizarea negocierilor a fost stabilit pentru sfârşitul anului trecut, dar a fost prelungit de mai multe ori. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, anunţa, în urmă cu o săptămână, că negocierile sunt aproape de final, iar Guvernul va anunţa rezultatul "undeva după Paşte".

Chiar dacă unele dintre aceste contracte au fost încheiate înainte de aderarea României la UE, în 2007, CE are competenţa de a investiga preţurile la care vinde Hidroelectrica, se spune în comunicat.

CE arată că acordurile dintre Hidroelectrica şi opt comercianţi de energie, unele contracte datând din 2004, precum şi contractele între Hidroelectrica şi doi producători industriali au fost încheiate la preţuri care "par a fi sub nivelul preţului practicat pe piaţă".

Pe de altă parte, în contractele încheiate cu doi producători de energie termică, Hidroelectrica a cumpărat energie electrică la preţuri care par a fi mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţă.

În comunicatul CE sunt menţionate contractele semnate de Hidroelectrica cu producătorul de aluminiu Alro Slatina şi cu combinatul siderugic ArcelorMittal Galaţi.

Alro are în derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru achiziţia a 3 TWh de energie electrică anual (aproximativ 5% din consumul naţional – n.r.) la un preţ "foarte apropiat de costul de producţie al Hidroelectrica". Acest preţ este indexat anual, pe baza cotaţiei internaţionale a aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME).

Hidroelectrica a încheiat în 2009 şi 2010 două contracte cu ArcelorMittal Galaţi. Ambele acorduri au fost încheiate pe bursa de energie OPCOM, însă CE consideră că preţurile "par să se situeze sub nivelul pieţei".

Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, unul dintre cei mai mari consumatori de electricitate din România, a cumpărat la finele lunii decembrie 2010, prin intermediul bursei de energie OPCOM, electricitate în valoare de 227,7 milioane lei (53,2 milioane euro) de la singurul ofertant, Hidroelectrica. La acea dată, Hidroelectrica a ales să vândă energie către ArcelorMittal chiar dacă primise alte două oferte la preţuri mai mari.

Ministerul Economiei, acţionarul majoritar al Hidroelectrica, a transmis la vremea respectivă că tranzacţia a fost transparentă şi garantează profit pentru producătorul de energie. La rândul lor, oficialii ArcelorMittal au afirmat că acordul cu Hidroelectrica este legal.

În 2009, ArcelorMittal Galaţi şi-a asigurat necesarul de energie pentru 2010 într-un mod similar.

"Aşadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite în definitiv statului, toate aceste contracte par să fi fost, în mare măsură, în avantajul întreprinderilor selectate, în timp ce concurenţii au trebuit să plătească preţurile practicate pe piaţă", precizează CE.

Almunia declara luna octombrie 2011, la Bucureşti, că la nivelul CE se analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei.

Surse apropiate disucţiilor au declarat săptămâna trecută pentru Mediafax că Hidroelctrica va rezilia cele mai multe dintre contractele directe de vânzare a energiei încheiate cu mai mulţi traderi şi furnizori de energie, decizia urmând să fie anunţată în această săptămă.

Hidroelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, şi acoperă aproximativ 30% din consumul de energie la nivel naţional.

Compania a notificat recent partenerii din contractele bilaterale că la 1 mai va înceta situaţia de forţă majoră, activată la sfârşitul lunii septembrie 2011 din cauza secetei, şi va putea livra electricitatea "după programul normal".

Situaţia contractelor bilaterale încheiate de Hidroelctrica a fost deseori criticată, inclusiv de preşedintele Traian Băsescu, pentru preţurile mici la care vinde energia către "băieţii deştepţi".

Sursa

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 559 other followers